News Media


 

Drama minorităţilor române din Balcani

June 16, 1998
© România Liberă

Congresul Uniunii Federative a Comunităţilor Etnice Europene, ajuns la cea de-a 43-a ediţie, s-a desfăşurat în acest an la Praga, între 20 şi 24 mai, cu participarea a circa 200 de reprezentanţi ai minorităţilor europene. Problemele minorităţilor naţionale sunt multe, dar nu există, în Europa nici o minoritate constituită de-a lungul istoriei şi stabilă pe teritoriul ei căreia să-i fie negată recunoaşterea juridică, adică existenţa şi dreptul la folosirea limbii materne în biserică, şcoală, mass-media, etc., ca minorităţilor româneşti din Serbia (Timoc), Croaţia, Bulgaria şi celor aromâneşti din Grecia şi Albania. Congresul a început cu discursul radical al domnului Tilman Zülch, preşedintele "Asociaţiei pentru popoarele ameninţate" şi editor al revistei "Pogrom" - al cărei nume spune mai mult decât un întreg discurs - care, denunţând violări ale drepturilor minorităţilor, s-a referit destul de vehement şi la Croaţia. În după-amiaza aceleiaşi zile a apărut pe standurile cu publicaţii ale minorităţilor naţionale opusculul "Implementation of cultural autonomy of national minorities in the Republic of Croatia", editat recent de guvernul Croaţiei, iar a doua zi am avut ocazia s-o auzim pe doamna Mila Simić, autoarea opusculului şi preşedintă a Oficiului pentru comunităţile etnice şi naţionale al Guvernului Croaţiei, vorbind despre regimul liberal al guvernului croat faţă de minorităţile naţionale.

Menţionez şi discursul lui King Gal de la Centrul pentru cercetări al UFCE de la Flensburg, asupra unui subiect foarte important pentru noi, anume acela al "Rolului tratatelor bilaterale pentru protecţia minorităţilor naţionale". Discurs în care a amintit şi de tratatele bilaterale româno-ungar, româno-ucrainean şi româno-croat.

În 23 mai, partea cea mai importantă a lucrărilor a constituit-o dezbaterea asupra Rezoluţiei principale a UFCE privind înfiinţarea unui Tribunal internaţional pentru drepturile minorităţilor, rezoluţie paralelă cu cea prezentată de Asociaţia culturală istro-română "Andrei Glavina".

În rezoluţia principală a Congresului UFCE lipsea însă noţiunea de "genocid cultural şi etnic", pentru a se defini negarea recunoaşterii legale a unei minorităţi sau grup etnic format în decursul istoriei şi negarea în consecinţă, a folosirii propriei limbi în şcoală, biserică, etc., noţiune centrală în rezoluţia Asociaţiei "Andrei Glavina".

De aceea, reprezentantul Asociaţiei istro-române a intervenit în dezbatere, reuşind să facă să se aprobe introducerea principiului de genocid etnico-cultural în Rezoluţia UFCE, ce va fi propusă forurilor europene - Consiliul Europei, OSCE, Parlamentul European - pentru înfiinţarea unui Tribunal european pentru drepturile minorităţilor. Mai mult, a fost aprobată o Cartă a limbilor europene ameninţate cu dispariţia, în care la loc de frunte figurează istro-româna, aromâna, daco-româna din Serbia - Valea Timocului - şi Bulgaria, ameninţate de genocid etnico-cultural din cauza lipsei oricărei protecţii. În rezoluţia sa, Asociaţia culturală istro-română a cerut ca severa condamnare de genocid etnico-cultural să fie aplicată şi statelor care nu veghează la aplicarea acordurilor bilaterale în favoarea propriilor minorităţi pe teritoriul altor state.

Referindu-se apoi la opusculul guvernului croat referitor la minorităţi, delegatul Asociaţiei istro-române a observat cu stupoare, că deşi stat democratic şi tolerant, din lista minorităţilor din Croaţia, între care figurează de exemplu cehi, slovaci, ba şi ucrainieni, ţigani, etc., lipseşte cu desăvârşire orice referinţă la istro-români, minoritate mult mai veche şi cunoscută. Şi asta deşi Croaţia a semnat în 1994 un Tratat politic cu România în care sunt citate "minorităţile din cele două ţări", precum şi un "Acord privind cooperarea în domeniul educaţiei, culturii şi ştiinţei" (din 19 mai 1993), în care este citată explicit, la articolul 4, "minoritatea română din Croaţia şi necesităţile ei de învăţământ şi cele culturale". Oare la Oficiul pentru minorităţi al guvernului croat nici să nu se fi auzit despre istro-români? Sau despre românii din regiunea Medimura, care au o organizaţie proprie, "Asociaţia Românilor din Croaţia", cu sediul la Pribislavec, recunoscută oficial de Ministerul Justiţiei din Croaţia?

După cuvântarea sa la reprezentantul Asociaţiei istro-române au venit doamna Mila Simić şi Milena Klein care, cu sinceritate şi bunăvoinţă, mi-au spus că nu există pentru istro-români nici un obstacol în calea deschiderii de şcoli cu ore în limba lor, dar aceasta trebuie s-o ceară ei. Lucru care nu pare prea uşor la o minoritate mai totdeauna pasivă, astăzi redusă la mai puţin de o mie de persoane în locurile de baştină.

Ne-a bucurat însă să constatăm că doamna Mila Simić cunoştea foarte bine existenţa istro-românilor. Mult mai bine decât ambasadorul nostru! Spun asta fiindcă dl ambasador Constantin Ghirdă susţinea cu ocazia mesei rotunde despre istro-români, organizată prin meritul Ervin Curtis la 27 februarie a.c., la Institutul român de la Veneţia, că în vizita pe care a făcut-o în ianuarie în Suşnieviţa ar fi aflat acolo doar vreo doi moşi care mai vorbeau istro-româna şi era convins că aceia erau singurii istro-români, căci mai încolo de prima casă din sat nu s-a deplasat.

Spre deosebire de el dl King Gal din îndepărtatul Flensburg, care cunoaşte tratatele bilaterale ale României şi ale altor ţări, dl Ghirdă ambasador român chair la Zagreb, afirmă că nu ştie de nici un tratat sau vreun acord româno-croat cu prevederi pentru minorităţile naţionale (care ar fi toate "visuri", chipurile, ale Asociaţiei de "visători" Andrei Glavina) şi rămânea foarte uimit de posibilitatea - prevăzută de tratate - ca românii să aibă şi ei şcoli în limba lor în Istria, aşa cum au cei vreo 2700 de croaţi-caraşoveni din România.

Este timpul - ba chiar era de mult - ca ambasadorul nostru la Zagreb să lase sărbătorile câmpeneşti-folclorice, care nu duc la nici un drept pentru istro-români, căci nu-s pomeniţi în publicaţia despre minorităţi a guvernului croat nici măcar ca "grup etnico-folcloristic"(!), şi să ceară aplicarea tratatelor şi a acordurilor bilaterale (existente) ca şi a documentelor Consiliului Europei - Convenţia cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi Carta limbilor minoritare.

Emil Petru Raţiu
Preşedinte al Asociaţiei culturale istro-române "Andrei Glavina"


Main Menu


This page compliments of Marisa Ciceran

Created: Saturday, January 23, 1999; Last updated: Tuesday May 11, 2010
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA