News Media



 

Doleanţele uitate ale istro-românilor
Epilog la Congresul UFCE
May 12, 1997
© România Liberă

Cel de-al 42-lea Congres al Uniunii Federative a Comunităţilor Etnice Europene (UFCE, desfăşurat anul trecut la Timişoara) a fost organizat anul acesta, de la 7 la 11 mai, la Portschach Wörthersee, în Austria, lângă Klagenfurt. Congresul a fost precedat de un seminar la Triest, la 6 mai, organizat de Comunitatea slovenilor din Italia, care pentru noi, românii, a prezentat o premieră absolută: au participat neoficial şi reprezentanţii "Asociaţiei democrate a românilor din Croaţia," de a cărei existenţă s-a aflat, la noi în ţară, abia acum vreo doi ani. Au venit trei români din Croaţia, din Jupania Megimurie-Cacovec şi de la Pribislavec, în frunte cu preşedintele asociaţiei lor, Jelco Balog, alăturându-se celorlalţi doi reprezentanţi ai asociaţilor româneşti prezenţi la seminarul de la Triest, poetul Vasile Tărâţeanu de la Cernăuţi şi cel care scrie aceste rânduri, însoţit de activa istro-româncă din Triest Lidia Lubini.

Tema congresului a fost "Minorităţile şi majorităţile, partenere pentru Europe". Fără a intra în amănunte, căci spaţiul articolului nu o permite, vreau să relev doar aspectul absolut democratic al dezbaterilor, în special al celor relative la teme statutare interne şi la redactarea textului declaraţiei pentru Consiliul Europei şi Parlamentului European pentru noua "Declaraţie a drepturilor minorităţilor naţionale". Au impresionat modul calm, civilizat al discuţiilor, deşi multe purtate în contradictoriu, iar faptul că marea majoritate a acestor discuţii se purtau în limba germană (cu traducere simultană în franceză, engleză şi rusă) mi-a amintit adunarea cetăţenilor cu drept de vot din cantonul Appenzell, la care am asistat acum 5 ani, una din puţinele forme de reprezentarea cetăţenească directă supravieţuite încă în Europa. Se părea că totul se desfăşura acolo în spiritul acelei antice şi nobile democraţii directe care l-a entuziasmat pe Jean Jaque Rousseau, a comunelor şi cantoanelor libere, premergătoare democraţiei directe.

Congresul, după salutările de bun venit ale oficialităţilor austriece din landul Carintie, a început cu rapoartele, asupra situaţiei lor, ale tătarilor, bretonilor şi ungurilor din România, împărţindu-se apoi în două "ateliere" de lucru, având ca temă "Reprezentarea garantată prin lege a comunităţilor etnice" şi respectiv "Organizarea autonomă a comunităţilor etnice".

Pe plan de interes românesc, aş vrea să relev cuvântarea echilibrată a domnului Ferencs Pecsi, deputat al UDMR şi reprezentant al acestei organizaţii la congres.

Dar revirimentul acestui congres pentru noi, românii, a fost adoptarea ca primă rezoluţie a sa privind minorităţile, tocmai a textului propunerii prezentate de Asociaţia istro-română "Andrei Glavina" pentru recunoaşterea juridica a românilor din Croaţia ca minoritate etnică şi libera folosire a limbii lor materne în şcoală, biserică, mass-media, în conformitate cu tratatele şi acordurile de stat româno-croate. Aceste tratate prevăd în mod specific aceste drepturi, dar n-au fost deloc aplicate de către partea croată, iar statul român s-a dezinteresat complet de aplicarea lor pentru românii din Croaţia, în ciuda a vreo opt memorii, rămase fără răspuns, adresate de către Asociaţia noastră. Conform rezoluţiei Congresului UFCE, vor fi interesate acum la aplicarea acestor tratate bilaterale, precum şi acordurilor europene - carta limbilor minoritate şi regionale, Convenţia-cadru pentru minorităţile naţionale etc. -, pentru românii din Croaţia, Consiliul Europei, OSCE şi alte organizaţii europene, deşi ar fi sarcina de onoare a statului român, pentru a se mai salva ce mai poate fi salvat, în ceasul al 12-lea.

La dezbaterea asupra Declaraţiei drepturilor minorităţilor naţionale, reprezentantul Asociaţiei istro-române "Andrei Glavina" a intervenit de două ori, cerând cu insistenţă adăugarea unui articol suplimentar pentru a introduce în legislaţia minorităţilor naţionale noţiunea de "genocid cultural", ca gravă condamnare morală internaţională, definind pericolul de dispariţie a unei minorităţi naţionale care este lipsită de recunoaştere juridică şi nu a fost tutelată de către statul unde trăieşte. Textul definitiv al declaraţiei a fost înaintat unei comisii de studiu, pentru a fi aprofundat.

Nu pot termina fără a evidenţia gestul de mare atenţie al preşedintelui UFCE, Romedi Arquint, reto-roman, "rumanş" din Elveţia, care, în salutul adresat delegaţilor, a început cu cuvintele "Stimaţi delegaţi", cu siguranţă neînţelese de marea majoritate a celor din sală, dar care ne-au umplut sufletele de bucurie, celor doi români prezenţi la congres, poetul Vasile Tărâţeanu de la Cernăuţi şi cel care scrie aceste rânduri.

Din Roma Emil Petru Raţiu