line_gbg70.gif (2214 bytes)

News Media
line_gbg70.gif (2214 bytes)

Presedintele Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei despre recunoasterea statutului de minoritate romaneasca vlahilor, aromanilor, istroromanilor si meglenoromanilor din Balcani ca minoritate romaneasca.

Băsescu la apce: “Vom întreprinde demersuri în vederea recunoaşterii statutului de minoritate românească pentru aromâni, vlahi, istroromâni şi meglemoromâni"

Ianuarie 30, 2011
Romanian Global News

BasescuIn cadrul alocuţiunii Preşedintelui României, Traian Băsescu, în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, de joi 27 ianuarie, pentru prima data dupa 1945, Romania pune problema in fata unui for european a recunoasterii aromâni, vlahi, istroromâni şi meglenoromâni ca minoritati romanesti.

In acelasi timp Romania avertizeaza ca “Suntem foarte interesaţi ca integrarea europeană şi euroatlantică a statelor din Balcani să se desfăşoare cu respectarea normelor şi standardelor Uniunii Europene şi Consiliului Europei în materie de protecţie a minorităţilor naţionale”, adica, cu alte cuvinte, daca state ca Serbia, Croatia Albania, Macedonia nu vor recunoaste si nu vor acorda drepturi minoritatilor romanesti autohtone de pe teritoriul lor, aceste state vor pierde sprijinul Romaniei in procesul de integrare.

Este pentru prima data dupa 1945 cand Romania pune in politica sa externa, interesele romanilor din afara frontierelor, in fata intereselor “fratesti” (atat de dragi fostilor securisti din DIE, unii parazitand inca unele institutii) cu statele din vecinatate.

Este o schimbare de paradigma extrem de importanta care daca se va mentine va produce schimbari fundamentale in starea comunitatilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani. Totul este ca acesta politica sa fie dublata si de actiuni concrete in spatiile locuite de comunitatile romanesti respective, unde statul roman trebuie sa creeze institutii si nu sa arunce banii pe serbari, fara efect pe termen lung. Bugetarea adecvata a institutiilor care se ocupa de cei peste 10 milioane de romani din afara frontierelor si angajarea unor oameni pregatiti si dedicati domeniului, trebuie sa fie deasemenea una din masurile prioritare pentru sutinerea unor politici active in sprijinul comunitatilor romanesti.

Romanian Global News

Vă prezentăm alocuţiunea susţinută de Presedintele Romaniei, subliniind paragrafele de interes pentru romanii de pretutindeni:

“Stimate domnule Preşedinte,
Stimate domnule Secretar General,
Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Este o deosebită onoare ca, după cinci ani de zile, să mă pot adresa din nou prestigiosului dumneavoastră for. Am acceptat cu plăcere invitaţia de a reveni în Hemiciclu pentru a reitera importanţa pe care o acordăm Consiliului Europei, într-un moment marcat de dezbateri cruciale pentru viitorul său. Vă mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru această oportunitate.

Nu întâmplător Consiliul Europei se poate mândri cu o imagine atât de bună. Activitatea sa este dedicată edificării unui spaţiu în care drepturile şi libertăţile fundamentale sunt respectate şi în care oamenii îşi găsesc împlinirea celor mai profunde aspiraţii spirituale, culturale sau civice. Respectarea valorilor promovate şi apărate de Consiliu – drepturile omului, democraţia şi statul de drept – permite dezvoltarea unor societăţi libere, ai căror membri îşi pot manifesta fără teamă identitatea şi pot spera într-o viaţă mai bună.

România de astăzi, un stat de drept cu o democraţie solidă, datorează mult Consiliului Europei. Prin instrumentele sale de monitorizare, Consiliul a avut un rol esenţial în crearea şi consolidarea instituţiilor, a legislaţiei şi a politicilor specifice statului nostru de drept. Democraţia României contemporane este aşezată pe temelia construită cu aportul şi expertiza Consiliului Europei şi Uniunii Europene. Această experienţă ne convinge că organizaţia noastră trebuie să-şi continue misiunea de supraveghetor şi îndrumător al democraţiilor încă tinere sau în formare.

Doamnelor şi domnilor,
Realitatea prezentă nu mai este aceeaşi cu cea de acum douăzeci de ani. Au apărut noi state, procesul de unificare a continentului a avansat. Au apărut noi provocări, noi riscuri. Asistăm la un proces de adaptare, de reevaluare internă a celorlalte organizaţii de pe continent – fie că discutăm despre Uniunea Europeană, NATO, OSCE – prin asumarea de noi obiective, de noi misiuni. Uneori, aceste organizaţii au evoluat fără a se coordona reciproc, asumându-şi responsabilităţi care au dat naştere la suprapuneri şi chiar la competiţie, prin alocarea de resurse semnificative pentru scopuri de multe ori identice. De aceea, actualul proces de reformă parcurs de Consiliul Europei trebuie să aibă în vedere avantajele sale specifice: participarea tuturor statelor europene şi un cadru juridic complex şi bine definit.

România susţine cu toată convingerea acest proces. Fără a pierde din vedere obiectivul său fundamental, edificarea unui spaţiu democratic comun, Consiliul Europei trebuie să-şi regândească rolul în actualul cadru politic instituţional: să-şi reconfigureze structurile, pentru a le conferi flexibilitate şi eficienţă sporite, să-şi concentreze acţiunile pe direcţii şi proiecte care să răspundă problemelor şi sfidărilor prezentului. Totodată, valorile sale fundamentale – drepturile omului, democraţia şi statul de drept – trebuie menţinute în centrul atenţiei. Pe lângă acestea, agenda de dezbateri trebuie actualizată cu teme de interes european. Suntem convinşi că iniţiativa inspirată a preşedinţiei turce a Comitetului Miniştrilor, de înfiinţare a Grupului Persoanelor Eminente, va avea o contribuţie însemnată în acest sens.

Aceste direcţii de acţiune nu sunt, însă, suficiente pentru a capta atenţia şi a asigura sprijinul celor peste 800 de milioane de cetăţeni europeni. Alături de eficientizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului, este necesar să identificăm soluţii la problemele reale cu care se confruntă europenii.

Un fenomen cu multiple implicaţii asupra situaţiei de pe continent îl reprezintă migraţia, subiect care necesită o atenţie specială din partea Consiliului Europei. Potenţialul de vulnerabilizare al migraţiei este dual: atât a propriilor subiecte, cât şi a persoanelor aflate pe traseu sau la destinaţie. Noi, liderii politici, trebuie să combatem lejeritatea prin care, uneori, se transferă responsabilitatea problemelor economice şi sociale ale popoarelor europene către comunităţile de migranţi.

Prin intermediul instrumentelor sale de monitorizare, Consiliul Europei poate detecta tensiunile acumulate în anumite societăţi sau regiuni, încă dintr-o fază incipientă. Evaluarea corectă a informaţiilor primite din teren ar permite desfăşurarea de acţiuni anticipative care să prevină escaladarea situaţiilor dificile. Din aceste considerente România a propus instituirea, în contextul procesului de reformă, a unui mecanism de avertizare timpurie, pentru prevenirea riscurilor şi disfuncţionalităţilor societăţilor democratice.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Noi credem că procesul de reformare a Consiliului Europei trebuie să consolideze, printre altele, instrumentele de monitorizare a respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Nu trebuie să ignorăm faptul că există încă state şi regiuni în Europa în care normele şi standardele democratice în materie necesită în continuare eforturi serioase pentru a fi pe deplin respectate.
România, cu cele 20 de grupuri minoritare, înţelege foarte bine situaţia aparte a acestor persoane şi nevoia lor de a-şi păstra identitatea care îi defineşte ca indivizi. Cu sprijinul Consiliului Europei, am parcurs un drum lung şi am ajuns în situaţia în care putem servi drept model de reconciliere interetnică.

Relaţiile cu Ungaria sunt edificatoare: de la suspiciune reciprocă la începutul anilor 1990 am ajuns la parteneriat strategic şi la şedinţe comune de guvern în prezent. Acest parteneriat presupune susţinerea reciprocă a intereselor noastre legitime. Un exemplu recent este atitudinea principială, partenerială şi corectă a preşedinţiei ungare a Uniunii Europene care, respectând prevederile Tratatelor Uniunii Europene, confirmă îndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate şi recunoaşte dreptul legitim de liberă circulaţie al cetăţenilor români.

Stimaţi parlamentari,

Unul din elementele definitorii ale societăţii democratice construite în România după decembrie 1989 este sistemul instituit pentru apărarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România îşi tratează în mod egal cetăţenii şi se străduieşte să sprijine împlinirea aspiraţiilor fiecăruia dintre ei. Diversitatea culturală, etnică, religioasă şi lingvistică a cetăţenilor noştri ne îmbogăţeşte şi ne creează o identitate distinctă.

Prin Constituţie, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din România se bucură de dreptul de reprezentare în Parlament, de dreptul de exprimare în limba maternă în faţa instanţelor de judecată şi de dreptul la învăţământ în limba maternă. Noua Lege a educaţiei naţionale, intrată în vigoare la începutul acestui an, extinde aceste drepturi: asigură învăţământ în limba maternă la toate nivelurile de studiu şi materialele specifice necesare, predarea tuturor disciplinelor în limba maternă şi condiţiile materiale de învăţare în altă localitate, în situaţia în care localitatea de domiciliu nu permite studiul în limba maternă.

Reprezentanţii minorităţilor au dreptul de a crea structuri asimilate partidelor politice, de a face parte simultan din partide şi asociaţii şi de a fi investiţi cu funcţii politice publice. În prezent, minoritatea maghiară participă la actuala coaliţie de guvernare, cu efecte benefice pentru societatea românească în ansamblu.

Onorată audienţă,

O poziţie aparte în politicile privind persoanele aparţinând minorităţilor naţionale este ocupată de etnia romă. Experienţa ne-a învăţat că trebuie să avem în vedere, în raport cu această minoritate, trei aspecte. În primul rând, romii sunt cetăţeni ai unui anumit stat, iar acest stat are, faţă de ei, obligaţiile care ţin atât de raportul de cetăţenie, cât şi de situaţia lor de minoritate. În al doilea rând, romii sunt cetăţeni europeni, ceea ce înseamnă că Europa, prin organizaţiile şi instituţiile sale, are obligaţii specifice faţă de ei, în primul rând obligaţia de le respecta drepturile, de a nu-i trata diferenţiat, de a nu-i trata discriminatoriu. În al treilea rând, romii formează o minoritate etnică care nu poate beneficia de atenţia şi de protecţia unui stat înrudit. Această situaţie creează o datorie suplimentară din partea statelor de cetăţenie şi Europei în ansamblul său.

România îşi va continua eforturile de ameliorare a situaţiei romilor, inclusiv prin creşterea absorbţiei fondurilor structurale şi implicarea autorităţilor locale în realizarea de proiecte concrete. Cu toate acestea, un mod de viaţă consolidat pe parcursul a sute de ani nu poate fi schimbat în câţiva ani prin măsuri administrative. Tradiţiile acestei comunităţi trebuie protejate, nu suprimate. Stilul de viaţă al romilor nomazi nu poate fi schimbat brutal, prin măsuri coercitive. În special în cazul acestei categorii este nevoie de cooperare între statele europene, de o strategie cu aplicare regională. Uniunea Europeană, Consiliul Europei sau OSCE pot juca un rol deosebit de important în acest sens. Plasarea responsabilităţii doar asupra statelor de cetăţenie nu este o soluţie utilă.

Doamnelor şi domnilor,
Intervenţia mea de astăzi coincide cu Ziua Internaţională de Comemorare a Holocaustului. După cum se cunoaşte, în urmă cu 66 de ani cel mai mare lagăr nazist de exterminare, cel de la Auschwitz-Birkenau, era eliberat de trupele sovietice. Se punea astfel căpăt unei orori care a cutremurat conştiinţa omenirii. Femei, copii, bărbaţi erau torturaţi şi exterminaţi pentru simplul motiv că aveau o altă religie. O astfel de monstruozitate nu are voie să se mai repete şi, de aceea, trebuie să luptăm împotriva oricăror măsuri de discriminare, de persecutare a unor semeni de-ai noştri pe motive care ţin de etnie, religie, cultură sau limbă. Consiliul Europei dispune de mecanismele necesare pentru combaterea unor asemenea tendinţe, iar România este una din ţările foarte interesate de acest subiect. În ceea ce ne priveşte, ne-am asumat responsabilitatea în faţa istoriei, iar seria de manifestări dedicate comemorării Holocaustului a inclus, în 2009, inaugurarea Monumentului Victimelor Holocaustului, dedicat cinstirii memoriei membrilor comunităţilor evreieşti şi rome.

Stimaţi membri ai Adunării Parlamentare,

Printre temele aflate pe agenda actualei sesiuni a instituţiei dumneavoastră se numără şi situaţia din Balcani. De altfel, o serie de lideri din regiune au vorbit deja despre evoluţiile îmbucurătoare din ţările lor, stimulate de procesul de integrare europeană şi euroatlantică.

Anul 2010 a fost, din această perspectivă, unul încurajator, în ciuda problemelor persistente care ţin de trafic, fraudă sau nerespectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Consiliul European a acordat Muntenegrului statutul de candidat la aderare, iar Albaniei şi Bosniei Herţegovina liberalizarea regimului de vize. Croaţia şi Serbia au demonstrat voinţă politică în lupta împotriva corupţiei şi în procesul de reconciliere bilaterală. Toate acestea sunt motive de satisfacţie pentru noi, care am făcut din integrarea Balcanilor de Vest în structurile europene şi euroatlantice o constantă a politicii noastre externe.

Pentru România, democratizarea ţărilor din vecinătate reprezintă un interes de securitate naţională, întrucât numai instituţiile şi politicile specifice unui stat de drept constituie garanţia stabilităţii în regiune. Deşi semnalele de reconciliere interetnică sunt tot mai puternice, amintirea războaielor din Balcani, cu toate suferinţele provocate, este încă vie. Toate aceste tragedii au avut la origine discriminarea pe criterii etnice sau religioase, subiect care ne preocupă în cea mai mare măsură. Suntem foarte interesaţi ca integrarea europeană şi euroatlantică a statelor din Balcani să se desfăşoare cu respectarea normelor şi standardelor Uniunii Europene şi Consiliului Europei în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. Avem aşteptări mari atât de la aceste state, în calitatea lor de tinere democraţii, cât şi de la organizaţia noastră, care trebuie să-şi utilizeze cu maximă eficienţă instrumentele de care dispune pentru păstrarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Un mecanism care şi-a dovedit eficienţa în această direcţie este monitorizarea. Necesitatea menţinerii sale este cu atât mai evidentă cu cât mai multe minorităţi, inclusiv cea română, se confruntă cu dificultăţi în păstrarea şi afirmarea identităţii lor culturale, cu refuzul recunoaşterii drepturilor lor identitare, cu discriminarea pe motive lingvistice şi cu asimilarea forţată.

Deşi normele internaţionale acordă un rol important statelor în menţinerea legăturilor culturale şi lingvistice cu minorităţile înrudite, responsabilitatea primară pentru protecţia acestora revine statului de cetăţenie. Pentru noi, probleme suplimentare apar atunci când unele state vecine recunosc comunităţilor româneşti doar statutul de minoritate lingvistică, negând astfel României dreptul de stat înrudit.

România va urmări respectarea drepturilor românilor din străinătate prin cooperarea cu statele de origine, în baza mecanismelor europene şi internaţionale. Vom întreprinde demersuri în vederea recunoaşterii statutului de minoritate românească pentru aromâni, vlahi, istroromâni şi meglenoromâni. Prin tratate şi acorduri bilaterale ne-am asumat în mod deschis interesul faţă de comunităţile româneşti din vecinătate. Cooperarea bilaterală are la bază şi interesul nostru legitim de includere a ţărilor vecine într-o zonă de stabilitate şi de securitate. În acelaşi scop ne vom intensifica eforturile în cadrul organizaţiilor europene responsabile de protejarea minorităţilor naţionale pe continent, printre care o poziţie aparte este ocupată de Consiliul Europei.

Vom depune eforturi pentru valorificarea potenţialului politic, economic, social şi cultural al personalităţilor reprezentative ale comunităţilor româneşti din străinătate, nu prin extragerea lor din ţările de cetăţenie, ci încurajându-i ca, în calitate de cetăţeni loiali, să contribuie la strângerea legăturilor dintre România şi statele în care s-au născut şi trăiesc.

Doamnelor şi domnilor,

Înainte de a încheia, permiteţi-mi să mă folosesc de acest prilej pentru a transmite, în numele poporului român şi al meu personal, cele mai sincere condoleanţe familiilor şi popoarelor victimelor cumplitului atentat terorist de la Moscova, alături de întreaga noastră compasiune şi solidaritate cu cei răniţi şi cu rudele lor. România condamnă în termenii cei mai fermi acest atac abominabil şi laş la adresa unor oameni nevinovaţi şi îşi reafirmă angajamentul ferm în lupta împotriva terorismului, alături de aliaţii din NATO, de Federaţia Rusă şi de toate statele participante la coaliţia internaţională antiteroristă.

Va mulţumesc pentru atenţie.”
Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat joi, 27 ianuarie a.c., o vizită la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), de la Strasbourg, la invitaţia preşedintelui acestui for, domnul Mevlüt Çavuşoğlu. Cu acest prilej, şeful statului a rostit o alocuţiune în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Surse:

  • CER SI PAMANT ROMANESC - https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/01/30/presedintele-romaniei-la-adunarea-parlamentara-a-consiliului-europei-despre-recunoasterea-statutului-de-minoritate-romaneasca-vlahilor-aromanilor-istroromanilor-si-meglenoromanilor-din-balcani-ca-m/


Main Menu


This page compliments of Marisa Ciceran

Created: Friday, March 11, 2011, Last Update: Tuesday, March 15, 2011
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA