line_gbg70.gif (2214 bytes)

News Media
line_gbg70.gif (2214 bytes)

 

Elevi istroromâni, în vizită la preşedintele Croaţiei

Ediţia de Vineri Nr.201039 din 22 octombrie 2010

Elevii şcolii medii „Ivan Goran Kovacic” din Cepich, de care aparţine şcoala elementară din Şuşnieviţa, vor fi primiţi duminică, 24 octombrie a. c., împreună cu o parte din dascălii lor, de către noul preşedinte al Croaţiei, dl Ivo Josipovic, la Zagreb.

Şcoala „Ivan Goran Kovacic” cuprinde şi elevi de origine istroromână, fiind unica şcoală din zonă în care se află satele cu populaţie istroromână de la sud de muntele Ucika (Monte Maggiore); elevii vor prezenta preşedintelui croat un ghid turistic bilingv croat şi istroromân – ceea ce constituie o premieră absolută în promovarea acestui grai după cel de-al Doilea Război Mondial -, tipărit în excelente condiţii grafice.

O elevă de origine istroromână, Silvia Şivaines, îi va recita preşedintelui Croaţiei o poezie despre toamnă în dialect istroromân. Am cunoscut-o şi am auzit-o pe această fetiţă de 12 ani, la şcoala medie din Cepich, marţi, 12 octombrie, recitând poezia respectivă, ea făcând parte din „grupul tinerilor istroromâni”, organizat şi condus de tânăra profesoară Romina Licul (citeşte Liţul).

Poezia este scrisă de o tânără poetă istroromână, originară din satul Noselo, de lângă Şuşnieviţa, Gabriela Vretenar (născută în 1982), pe atunci când ea avea 14 ani; la fel ca şi fratele ei, Gabriel Vretenar (născut în 1984), ea a scris primele poezii creaţii literare culte cunoscute vreodată în dialectul istroromân, fiind răsplătiţi amândoi cu un premiu al Asociaţiei „Andrei Glavina” în anul 1997, decernat de către subsemnatul într-un cadru festiv la Trieste. O parte din aceste poezii ale fraţilor Vretenar au fost publicate în singurul periodic în dialect istroromân care a existat, „Scrisore către fraţi rumeri”, scris şi editat de către subsemnatul, precum şi în revista „MicRomania” din Belgia şi în „Adevărul literar şi artistic”, în 2005. Această poezie, scrisă de o tânără istroromână şi recitată de o fetiţă istroromână, va ajunge la urechile preşedintelui Croaţiei, Ivo Josipovic. Ea este un dar gingaş, ca un semn gingaş de viaţă, de existenţă, care vine de la această veche comunitate lingvistică, până acum netutelată de nimeni, căreia auspicăm să i se răspundă cu măsurile de tutelă prevăzute de „Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare”, singurele reale şi eficiente. „Digitalizări”, adică simple „dactilografieri” la calculator ale unor texte istroromâne culese demult de alţii, şi crearea unui site pentru limba „vlaşki” şi „jeianski”, cum se încearcă a se schimba de către unii denumirea graiului istroromân, sunt insuficiente pentru transmiterea limbii şi, în plus, sunt reductive – dacă nu chiar ofensatoare – prin noua denumire care se încearcă a se da limbii, deoarece istroromânii nu sunt un popor fără origine, apărut din nimic, dar au o origine bine stabilită ştiinţific şi istoric, de ram al romanităţii balcanice, „Rumeri”, vorbind un dialect românesc, unic în Croaţia şi în lume, care este unul dintre cele patru dialecte ale limbii române..


Photo: © Marisa Ciceran.

O mare satisfacţie ne-a fost dată de întâlnirea la Şuşnieviţa cu tânăra istroromână Viviana Berkarich, licenţiată în economie la Facultatea din Rijeka, oraş în care s-a născut din părinţi istroromâni, bună vorbitoare a dialectului, care s-a oferit să ţină lecţii în dialect la Şcoala elementară din Şuşnieviţa. Aceste lecţii sunt prevăzute deocamdată, cu o durată de două ore o dată la două săptămâni, dar încă nu s-au stabilit lecţiile, după cum am înţeles la faţa locului, din cauza lipsei fondurilor la primăria din Krşan (Crişan) de care ţine Şcoala elementară din Şuşnieviţa. Caracterul serios şi cinstit al administratorilor locali ne oferă totuşi garanţii că aceste cursuri se vor ţine.

Este pentru prima dată când preşedintelui croat i se prezintă un ghid bilingv al localităţilor „unde se vorbeşte istroromâna” şi i se recită o poezie în istroromână de o elevă din acea zonă.

În aceste circumstanţe, cuget că ar fi foarte bine dacă tânăra doamnă Viviana Berkarich ar putea lua contact cu centrul universitar din Timişoara, cu domnii profesori Richard Sârbu şi Vasile Frăţilă, importanţi cercetători ai dialectului istroromân, cu domnii asistenţi Lucian Miclăuş şi Ana Maria Pop, de la aceeaşi facultate, pentru un schimb de experienţă în ce priveşte metodele de predare şi totodată pentru o invitaţie, la Timişoara, eventual cu concursul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care s-ar putea implica în finanţarea proiectului de predare a dialectului la Şcoala din Şuşnieviţa şi colabora cu ONG-ul înfiinţat de doamna V. Berkarich în acest scop.

Desigur că solidari la acest proiect vor fi şi Complexul muzeal naţional ASTRA din Sibiu, prin domnul director Prof. Dr. Corneliu Ioan Bucur, valoroşii cercetători Elena Ramona Potoroacă şi Ovidiu Baron, care atât de mult s-au implicat în promovarea culturii istroromâne.

O invitaţie în România ar putea fi adresată, pentru completarea unei munci de echipă, şi profesorului Goran Filipi de la Universitatea din Pola, asiduu cercetător al dialectului istroromân, autor al „Atlasului lingvistic istroromân” în trei magistrale volume şi organizator, împreună cu subsemnatul, al primului Congres istroromân desfăşurat la Universitatea din Pola între 30 martie şi 1 aprilie 2000, cu numeroasă participare internaţională, finanţat de regiunea Istria, prin râvna profesorului Mladen Duşman, asesor cultural al Regiunii.

Petru Raţiu, preşedinte al Asociaţiei culturale istroromâne “Andrei Glavina”
Şuşnieviţa, Croaţia, marţi, 19 octombrie 2010

Tratto da:

  • http://www.flux.md/articole/10633/


Main Menu


Created: Thursday, January 20, 2011, Last Update: Thursday, November 24, 2016
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA