line_gbg70.gif (2214 bytes)

News Media
line_gbg70.gif (2214 bytes)

Istroromânii din Croaţia îi mulţumesc deputatului basarabean Vlad Cubreacov

© Romanian Global News
marţi, 03 iunie 2008

"Şi totuşi se poate! Este meritul Dlui. Vlad Cubreacov, deputat din Republica Moldova, de-a fi pus problema istroromână la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei (APCE), unde nici unul dintre mai numeroşii deputaţi din dreapta Prutului, nu a avut inima ca sa o pună...," se arata in textul transmis de către Emil Petru Raţiu, Preşedintele Asociaţiei culturale lu rumeri din Istrie "Andrei Glavina", preluat în exclusivitate de Romanian Global News.

Dl. Vlad Cubreacov, încununează astfel idealul celor mai conştienţi dintre istroromâni, început acum 120 de ani, încă de pe vremea Austro-Ungariei, exprimat prin petiţiile adresate autorităţilor la 1887 pentru a avea şcoală în limba lor, de către Francisc Stroligo, şi la 1888 de alţi 47 de gospodari, capi de familie, din Şuşnieviţa. Acest ideal s-a împlinit în 1921, prin deschiderea şcolii "Împăratul Traian" la Valdarsa (Şuşnieviţa), dar a apus repede, ca o zi de primăvară frumoasă, dar scurtă, prin moartea apostolului Andrei Glavina în 1925 şi prin nepăsarea – atunci ca şi acum - a guvernanţilor de la Bucureşti.

A rămas însă comună bilingvă cu autoadministraţie istroromână, Valdarsa, până în 1943, când ostilităţile celui de al doilea război mondial au ajuns în Istria, stingând orice scânteie de viaţă naţională a istroromânilor. S-au aşternut 50 de ani de uitare peste istroromâni, ca un lintoliu de moarte, până la începutul anilor 1990, când un român stabilit în Italia, a strâns în jurul său un grup de câţiva italieni şi istroromâni şi a început călătoriile în Istria, nu ca turist sau lingvist, ci interesat de continuitatea existenţei fraţilor săi în vatra lor străbună. Aceste calatorii, începute în 1990 – vezi descrierea lor in ziarul "Dreptatea" din 7 şi 8 mai 1991 - au fost premiza înfiinţării în 1994 a "Asociaţiei culturale istroromâne Andrei Glavina" la Triest, al cărei scop statutar a fost şi este păstrarea identităţii etnice şi lingvistice a istroromânilor prin toate mijloacele legale la dispoziţie.

În acest scop a fost editată de către Emil Petru Raţiu, Preşedintele Asociaţiei Andrei Glavina, prima revistă în dialect istroromân, "Scrisore către fraţ rumeri", în condiţiile grele ale lipsei unui dicţionar istroromân şi fără ajutor financiar sau de altă natură, au fost publicate poezii şi texte istroromâne în reviste de specialitate din Belgia, s-a participat, de unul singur, fără susţinere financiară, la Congresele Consiliului Europei pe tema aplicării Cartei limbilor regionale sau minoritare, la Innsbruck (1998), Haga (Noordwijkershout- 2001), cerându-se insistent aplicarea Cartei în favoarea istroromânilor, ca dealtfel şi la Congresele Uniunii Federative a Comunităţilor Etnice Europene (UFCE) la S. Moritz (1995), Timişoara (1996), Portschach am Worthersee (Austria, 1997), unde Adunarea congresuală a UFCE a votat în unanimitate o rezoluţie la cererea Asociaţiei "Andrei Glavina", prin care se invitau Consiliul Europei, OSCE, Parlamentul european, să intervină pe lângă autorităţile croate pentru acordarea statutului de minoritate naţională istroromânilor şi se făcea apel la guvernele croat şi român pentru aplicarea clauzelor din Tratatul de baza româno-croat în favoarea minorităţii româneşti din Croaţia, precum şi la Praga (1998), Subotica (2001), Bolzano (2006), etc. Ataşam rezoluţia 1997-02 în favoarea istroromânilor.

Paralel cu acestea, s-au desfăşurat la Triest, la Veneţia, dar şi la "Accademia di Romania" la Roma, numeroase întruniri şi conferinţe în favoarea istroromânilor, dintre care se remarcă pentru amploarea sa, cea din noiembrie 1996, organizată la Triest de către Doctorul Ervin Curtis, sub auspiciile Consiliului Europei, în favoarea drepturilor istroromânilor, când Triest-ul a fost literalmente pavoazat cu afişe mari, de peste un metru înălţime, cerând drepturi lingvistice pentru istroromâni. Aceste manifestări au culminat cu Congresul istroromân de la Pola din 30 martie-1 aprilie 2000, organizat din iniţiativa Asociaţiei "Andrei Glavina", în colaborare cu Universitatea din Pola, al cărei decan era Prof. Goran Filipi; cu această ocazie, pentru prima oară, limba umililor ţărani istroromâni, cici şi ciribiri, a răsunat cu putere în aula acelei universităţi, in discursul inaugural ţinut de Emil Petru Raţiu, promotorul manifestării, în dialectul istroromân.

Cercetări ştiinţifice, au dus la avansarea pentru prima oară în literatura istorică româneasca, a ipotezei originei istroromâne a marelui teolog din sec. XVI, Mattia Vlacich Flacius, ipoteză citată mai recent, ca atare, de către unii in presa românească, fără a indica însă, aşa cum regulile o impun, sursa informaţiei, care, în literatura istorică românească, se află numai în articolul publicat în "Adevărul literar şi artistic" sub titlul "Un erou modern", la 19 oct. 2004.

Recent, Doctorul Ervin Curtis a organizat o expoziţie cu stampe, ilustrate, tipărituri despre istroromâni, etc., începând de la cartea de la 1698 a lui Ireneo della Croce "Storia antica e moderna di Trieste" în care apare pentru prima oară numele naţional de "rumeri" pentru istroromâni, până la ultimele tipărituri în dialect istroromân, ale emeritului profesor Richard Sârbu, şi până la cele mai recente, ale publicaţiei, "Scrisore către fraţ rumeri"; această expoziţie a atras la Triest şi în Istria în iunie 2007 reporterii unei reviste din Romania, "Formula AS", care au contribuit la popularizarea în rândurile publicului larg din ţară, a problemei istroromânilor, creând în acest sens un vast ecou.

Această expoziţie este acum deschisă, începând din 7 mai, la invitaţia patrioatei profesoare Viorica Bălţeanu, la Timişoara, bucurându-se de apreciere şi viu interes; la începutul lunii iulie istroromânii sunt invitaţi la "Festivalul inimilor", tot la Timişoara, iar în septembrie 2008 sunt invitaţi de către Prof. Ramona Potoroaca, la muzeul "Astra" la Sibiu.

Echipa de cântece şi jocuri "Zvoncearii" din Jeiăn, a mai participat în septembrie 2007 la un festival folcloric lângă Roma, redescoperind "pe viu" propriile origini. (Ataşam o fotografie a grupului folcloric din Jeiăn, împreună cu Preşedintele Asociaţiei "Andrei Glavina", în vizită la Columna lui Traian, la Roma.)

Acestea au fost trepte, pornind de la 1887, pe care, aşa cum scrie Tudor Arghezi, şi ni se pare că se potriveşte şi în cazul istroromânilor, "De la străbunii mei până la tine, Prin râpi şi gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Şi care, tânăr să le urci te aşteaptă, Cartea mea-i, fiule, o treaptă".

Aceste trepte, "suite prin râpi şi gropi adânci," au dus azi la cererea de drepturi pentru istroromâni la APCE. Aceasta dovedeşte că atunci când există continuitate şi a fost semănată sămânţa, se pot întâmpla lucruri mari, deşi mai rămân încă multe, multe trepte grele, de urcat... Îi uram mult succes Dlui. Vlad Cubreacov şi îl vom sprijini cu toate posibilităţile noastre, în frumoasa sa iniţiativă românească, convinşi că urcuşurile cele mai grele se înving cu inima entuziastă şi cinste sufletească.

Pentru Romanian Global News, Emil Petru Raţiu, Preşedintele Asociaţiei culturale lu rumeri din Istrie "Andrei Glavina.

Source:

  • © http://www.rgnpress.ro (Romanian Global News), reprinted on June 13, 2008 (with additional photo, top, and map) at: http://www.flux.md/editii/2008104/articole/3503/  and at http://www.gibcluj.ro/index.php/news/items/istroromanii-din-croatia-ii-multumesc-deputalui-basarabean-vlad-.html


Main Menu


Created: Saturday, October 04, 2008, Last Update: Friday, November 25, 2016
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA