|
Istroromânii din Croaţia îi mulţumesc deputatului basarabean Vlad Cubreacov
©
Romanian Global News
marţi, 03 iunie 2008
"Şi totuşi se poate! Este meritul Dlui.
Vlad Cubreacov, deputat din Republica Moldova, de-a fi pus problema
istroromână la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei (APCE), unde
nici unul dintre mai numeroşii deputaţi din dreapta Prutului, nu a avut
inima ca sa o pună...," se arata in textul transmis de către Emil Petru
Raţiu, Preşedintele Asociaţiei culturale lu rumeri din Istrie "Andrei
Glavina", preluat în exclusivitate de Romanian Global News.
Dl. Vlad Cubreacov, încununează astfel
idealul celor mai conştienţi dintre istroromâni, început acum 120 de
ani, încă de pe vremea Austro-Ungariei, exprimat prin petiţiile
adresate autorităţilor la 1887 pentru a avea şcoală în limba lor, de
către Francisc Stroligo, şi la 1888 de alţi 47 de gospodari, capi de
familie, din Şuşnieviţa. Acest ideal s-a împlinit în 1921, prin
deschiderea şcolii "Împăratul Traian" la Valdarsa (Şuşnieviţa), dar a
apus repede, ca o zi de primăvară frumoasă, dar scurtă, prin moartea
apostolului Andrei Glavina în 1925 şi prin nepăsarea – atunci ca şi
acum - a guvernanţilor de la Bucureşti.
A rămas însă comună bilingvă cu
autoadministraţie istroromână, Valdarsa, până în 1943, când
ostilităţile celui de al doilea război mondial au ajuns în Istria,
stingând orice scânteie de viaţă naţională a istroromânilor. S-au
aşternut 50 de ani de uitare peste istroromâni, ca un lintoliu de
moarte, până la începutul anilor 1990, când un român stabilit în
Italia, a strâns în jurul său un grup de câţiva italieni şi istroromâni
şi a început călătoriile în Istria, nu ca turist sau lingvist, ci
interesat de continuitatea existenţei fraţilor săi în vatra lor
străbună. Aceste calatorii, începute în 1990 – vezi descrierea lor in
ziarul "Dreptatea" din 7 şi 8 mai 1991 - au fost premiza înfiinţării în
1994 a "Asociaţiei culturale istroromâne Andrei Glavina" la Triest, al
cărei scop statutar a fost şi este păstrarea identităţii etnice şi
lingvistice a istroromânilor prin toate mijloacele legale la dispoziţie.
În acest scop a fost editată de către Emil
Petru Raţiu, Preşedintele Asociaţiei Andrei Glavina, prima revistă în
dialect istroromân, "Scrisore către fraţ rumeri", în condiţiile grele
ale lipsei unui dicţionar istroromân şi fără ajutor financiar sau de
altă natură, au fost publicate poezii şi texte istroromâne în reviste
de specialitate din Belgia, s-a participat, de unul singur, fără
susţinere financiară, la Congresele Consiliului Europei pe tema
aplicării Cartei limbilor regionale sau minoritare, la Innsbruck
(1998), Haga (Noordwijkershout- 2001), cerându-se insistent aplicarea
Cartei în favoarea istroromânilor, ca dealtfel şi la Congresele Uniunii
Federative a Comunităţilor Etnice Europene (UFCE) la S. Moritz (1995),
Timişoara (1996), Portschach am Worthersee (Austria, 1997), unde
Adunarea congresuală a UFCE a votat în unanimitate o rezoluţie la
cererea Asociaţiei "Andrei Glavina", prin care se invitau Consiliul
Europei, OSCE, Parlamentul european, să intervină pe lângă autorităţile
croate pentru acordarea statutului de minoritate naţională
istroromânilor şi se făcea apel la guvernele croat şi român pentru
aplicarea clauzelor din Tratatul de baza româno-croat în favoarea
minorităţii româneşti din Croaţia, precum şi la Praga (1998), Subotica
(2001), Bolzano (2006), etc. Ataşam rezoluţia 1997-02 în favoarea
istroromânilor.
Paralel cu acestea, s-au desfăşurat la
Triest, la Veneţia, dar şi la "Accademia di Romania" la Roma, numeroase
întruniri şi conferinţe în favoarea istroromânilor, dintre care se
remarcă pentru amploarea sa, cea din noiembrie 1996, organizată la
Triest de către Doctorul Ervin Curtis, sub auspiciile Consiliului
Europei, în favoarea drepturilor istroromânilor, când Triest-ul a fost
literalmente pavoazat cu afişe mari, de peste un metru înălţime, cerând
drepturi lingvistice pentru istroromâni. Aceste manifestări au culminat
cu Congresul istroromân de la Pola din 30 martie-1 aprilie 2000,
organizat din iniţiativa Asociaţiei "Andrei Glavina", în colaborare cu
Universitatea din Pola, al cărei decan era Prof. Goran Filipi; cu
această ocazie, pentru prima oară, limba umililor ţărani istroromâni,
cici şi ciribiri, a răsunat cu putere în aula acelei universităţi, in
discursul inaugural ţinut de Emil Petru Raţiu, promotorul manifestării,
în dialectul istroromân.
Cercetări ştiinţifice, au dus la avansarea
pentru prima oară în literatura istorică româneasca, a ipotezei
originei istroromâne a marelui teolog din sec. XVI,
Mattia Vlacich
Flacius, ipoteză citată mai recent, ca atare, de către unii in presa
românească, fără a indica însă, aşa cum regulile o impun, sursa
informaţiei, care, în literatura istorică românească, se află numai în
articolul publicat în "Adevărul literar şi artistic" sub titlul "Un
erou modern", la 19 oct. 2004.
Recent, Doctorul Ervin Curtis a organizat o
expoziţie cu stampe, ilustrate, tipărituri despre istroromâni, etc.,
începând de la cartea de la 1698 a lui
Ireneo della Croce "Storia
antica e moderna di Trieste" în care apare pentru prima oară numele
naţional de "rumeri" pentru istroromâni, până la ultimele tipărituri în
dialect istroromân, ale emeritului profesor Richard Sârbu, şi până la
cele mai recente, ale publicaţiei, "Scrisore către fraţ rumeri";
această expoziţie a atras la Triest şi în Istria în iunie 2007
reporterii unei reviste din Romania, "Formula AS", care au contribuit
la popularizarea în rândurile publicului larg din ţară, a problemei
istroromânilor, creând în acest sens un vast ecou.
Această expoziţie este acum deschisă,
începând din 7 mai, la invitaţia patrioatei profesoare Viorica
Bălţeanu, la Timişoara, bucurându-se de apreciere şi viu interes; la
începutul lunii iulie istroromânii sunt invitaţi la "Festivalul
inimilor", tot la Timişoara, iar în septembrie 2008 sunt invitaţi de
către Prof. Ramona Potoroaca, la muzeul "Astra" la Sibiu.
 Echipa
de cântece şi jocuri "Zvoncearii" din Jeiăn, a mai participat în
septembrie 2007 la un festival folcloric lângă Roma, redescoperind "pe
viu" propriile origini. (Ataşam o fotografie a grupului folcloric din
Jeiăn, împreună cu Preşedintele Asociaţiei "Andrei Glavina", în vizită
la Columna lui Traian, la Roma.)
Acestea au fost trepte, pornind de la 1887,
pe care, aşa cum scrie Tudor Arghezi, şi ni se pare că se potriveşte şi
în cazul istroromânilor, "De la străbunii mei până la tine, Prin râpi
şi gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Şi care, tânăr să le
urci te aşteaptă, Cartea mea-i, fiule, o treaptă".
Aceste trepte, "suite prin râpi şi gropi
adânci," au dus azi la cererea de drepturi pentru istroromâni la APCE.
Aceasta dovedeşte că atunci când există continuitate şi a fost semănată
sămânţa, se pot întâmpla lucruri mari, deşi mai rămân încă multe, multe
trepte grele, de urcat... Îi uram mult succes Dlui. Vlad Cubreacov şi
îl vom sprijini cu toate posibilităţile noastre, în frumoasa sa
iniţiativă românească, convinşi că urcuşurile cele mai grele se înving
cu inima entuziastă şi cinste sufletească.
Pentru Romanian Global News, Emil Petru Raţiu, Preşedintele Asociaţiei culturale lu rumeri din Istrie "Andrei Glavina.
Source:
-
©
https://www.rgnpress.ro (Romanian Global News), reprinted on June 13,
2008
(with additional photo, top, and map) at:
https://www.flux.md/editii/2008104/articole/3503/ and at
https://www.gibcluj.ro/index.php/news/items/istroromanii-din-croatia-ii-multumesc-deputalui-basarabean-vlad-.html
|