line_gbg70.gif (2214 bytes)

News Media
line_gbg70.gif (2214 bytes)

 

Comoara istroromanilor

© Curierul National
Sambata, 15 Martie 2003

Despre istroromani se stie si se publica mult prea putin; doar istoricii si dialectologii se preocupa de existenta acestei populatii traitoare in extremitatea vestica a romanitatii, care vorbeste unul dintre cele patru dialecte ale limbii romane (dacoromana, in nordul Dunarii, meglenoromana, aromana si istroromana, in spatiul sud-dunarean sau balcanic).

O stire recenta ni-i aduce in actualitate: la 4 martie a.c., Asociatia Culturala Istroromana "Andrei Glavina" a incheiat festivitatile etno-folclorice si cultural-artistice, desfasurate in principalele orase croate, inclusiv Zagrebul, cu un amplu carnaval istroroman, in localitatea Jeian, vestita in zona pentru costumele populare, cantecele si dansurile stravechi ale populatiei istroromane din centrul peninsulei Istria. Jeianul se afla cam la egala distanta (circa 25 de km) de orasul-port Rijeka si faimoasa statiune Opatija-Abbazia, devenind celebru tocmai datorita acestui carnaval, mediatizat ani in sir de toate radio-televiziunile croate; numai ale noastre au lipsit, spre dezamagirea organizatorilor, care asteptau un semn ca fratii lor mai mari nu i-au uitat!

Fara a intra in amanunte privind istoria acestui neam, trebuie sa punctam cateva din momentele existentei sale. Minusculul grup al istroromanilor este descendentul romanitatii orientale, traind astazi in mai putin de zece asezari rurale, de-o parte si alta a Muntelui Ucika Gora (Monte Maggiore), numarand circa 1.500 de persoane (mai putin de o mie sunt vorbitori activi). In Evul Mediu, li se spunea fie "vlahi", fie "morlaci", "cici" sau "rumeri", ocupandu-se in principal cu cresterea animalelor si valorificarea produselor acestora, practicand o agricultura de subzistenta. Ca si vanatoarea si exploatarea lemnului. In totalitate, au fost si sunt catolici, in deplin acord cu italienii din apropiere (Rijeka se numea Fiume si facea parte din Regatul Italian), incercarile croatilor de slavizare la cumpana secolelor XIX-XX dand gres. Este perioada in care si-a inceput activitatea de emancipare a istroromanilor Andrei Glavina, considerat de contemporani "apostol national" (Sextil Puscariu, intr-un articol publicat in 1925, la putin timp dupa moartea acestei figuri emblematice a istroromanilor). Andrei Glavina s-a nascut la 30 martie 1881, la Susnievita (Valdarsa); adolescent fiind, a fost adus sa studieze in Romania, dupa care s-a intors in Istria, ca invatator, publicand in 1905 prima lucrare in dialect, un calendar adresat conationalilor sai: Calindaru lu Rumeri din Istria cu figure lucrat parvea votea de Andreiu Glavina si Constantin Diculescu. Tot el a deschis, in 1921, la Valdarsa, prima scoala romaneasca din Istria, cu numele simbolic "Imparatul Traian". Viata acestei scoli a fost scurta: in 1925 romana a disparut, ramanand doar italiana, pentru ca dupa al doilea razboi mondial sa se predea doar in limba croata (Gheorghe Zbuchea, "Istroromanii - un grup mic, dar cu suflet mare", MAGAZIN ISTORIC, martie 2001).

Asociatia Culturala Istroromana "Andrei Glavina" a fost infiintata in 1994, la Trieste, datorita eforturilor si abnegatiei domnului dr. Emil Petru Ratiu, din Roma, pentru a mentine identitatea etnica a istroromanilor. Pe langa multe alte domenii si actiuni, presedintele asociatiei a cerut oficial "recunoasterea legala a istroromanilor, precum si a populatiei romanesti din regiunea Medimure, ca minoritate nationala, cu toate drepturile ce le revin acestora". Un fapt de-a dreptul incredibil: Uniunea Democrata a Romanilor din Croatia, reprezentand interesele a circa 50.000 de romani, este sfatuita, de catre "Oficiul pentru comunitatile etnice si nationale sau minoritati", din Guvernul Republicii Croate, sa colaboreze cu organizatiile de etnie roma, pentru a se bucura de ajutor financiar din partea guvernului (tiganii fiind singurii recunoscuti cu drept de sprijin)! Se spune intr-o Adresa din 5 mai 1998...

Cu toate aceste mari discriminari si neajunsuri, dr. Emil Petru Ratiu nu s-a dat batut si a reusit sa organizeze Primul Simpozion International dedicat vreodata istroromanilor, desfasurat la Facultatea de litere din Pola (30 martie - 1 aprilie 2000), in orasul in care a murit si este ingropat Andrei Glavina. Gazda a fost profesorul Goran Filipi, care a vorbit de necesitatea unor masuri concrete pentru oprirea declinului ingrijorator al numarului vorbitorilor in dialectul istroroman. Lucrarile Congresului de la Pola, cum a fost numit simpozionul, au scos in evidenta necesitatea coordonarii actiunilor guvernelor roman si croat pentru deschiderea fara intarziere a cursurilor scolare in dialect, introducerea in Croatia a unor emisiuni radio-tv in istroromana si organizarea de manifestari publice a etniei in localitatile unde mai traiesc fratii nostri, pastratori ai unei comori nepretuite. Asa s-a ajuns, de la Pola la Carnavalul istroromanilor, devenit emblematic pentru perenitatea spiritualitatii romanesti in sudul Dunarii!

O intrebare pentru cercetatorii lingvisti: numele localitatii Jeian vine de la Jian-Jianul sau si de la Jiu-Jiul, stiind ca, in vremea Imperiului Habsburgic, multi olteni au emigrat/circulat in "provinciile" acestuia?

Source: 

  • Curierul National - http://www.curierulnational.ro/?page=articol&editie=148&art=8484

Main Menu


Created: Saturday, March 15, 2003, Last Update: Monday, November 21, 2016
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA