line_gbg70.gif (2214 bytes)

News Media
line_gbg70.gif (2214 bytes)


Moment istoric in viata istro-romanilor: Congresul de la Pola

© Romania Libera
31.03.2000

Un eveniment de o exceptionala importanta a avut loc intre 30 martie-1 aprilie a.c. la Pola: primul simpozion international dedicat vreodata istro-romanilor desfasurat la Facultatea de litere din Pola, deci chiar pe solul pe care traiesc acesti frati ai nostri atat de uitati. Initiativa congresului apartine Societatii culturale istro-romane "Andrei Glavina", cu participarea generoasa a Facultatii de litere si filosofie din Pola, al carei decan, dl profesor Goran Filipi, un om de deosebita valoare, a imbratisat din primul moment aceasta idee.

A fost primul Congres al istro-romanilor si chiar din titlul programului sau ("Istro-romanii ieri, azi, maine"), scris in limbile croata, romana si italiana, reiesea clar necesitatea unor masuri concrete pentru oprirea declinului ingrijorator al numarului vorbitorilor de dialect istro-roman. Dupa cuvantul de deschidere al gazdei, dl profesor Goran Filipi, au urmat saluturile oficialitatilor, incepand cu cel al domnului secretar de stat Viorel Badea, care a dat citire emotionantului mesaj al presedintelui Emil Constantinescu continand idei si concepte profunde, care ni-l amintesc pe Vasile Parvan, adevaruri eterne, atat de uitate azi de mediocritatea si trivialitatea unei parti din clasa noastra intelectuala...

Au urmat salutul dlui prof. Mihai Dorin, deputat PNTCD de Iasi, din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Deputatilor - care, la obiect, a amintit de articolul 17 din Tratatul de baza romano-croat -, impreuna cu dl senator PNTCD de Oradea, al asesorului pentru cultura al Regiunii Istria, al reprezentantului UFCE (Uniunea federativa a comunitatilor etnice europene), din partea presedintelui acesteia, Romedi Arquint, si, in fine, al presedintelui Asociatiei culturale istro-romane "Andrei Glavina", in calitate de co-organizator al congresului. Acesta, pentru prima oara intr-o adunare oficiala, a luat cuvantul in istro-romana, facand sa rasune raspicat acest grai in aula celei mai mari institutii culturale din Istria, ca o binemeritata rasplata pentru umilii carbunari si pastori care au adus pana la noi nestemata acestui grai ce vine din adancul istoriei noastre.

Presedintele asociatiei, semnatarul acestor randuri, a invitat mai intai participantii la un moment de reculegere pentru marele invatator Andrei [Andrea] Glavina, cel care in 1921 a deschis prima scoala romaneasca din Istria, la Susnievita (Valdarsa). Apoi, printre altele, a spus: "Acum un an l-am cunoscut la o sesiune a Consiliului Europei pe dl Ivan Iakovcic, care a venit la mine si s-a interesat, ca un adevarat si bun prieten, de istro-romani: «Atunce ie a dobandit (castigat) irima ma, acmo a dobandit irima Istriei care l-a ales deputat si-i astez in guvernu a le Croatie; mare, sam siguran, un om ca si ie va dobandi irima a le Europe, din cea che ie-i ministru za integrare europena a le Croatie»". La sfarsitul discursului sau, Ratiu a multumit istro-romanilor prezenti in sala, "carli a verit za apara limba nostre, cea aratanda inca o vota che sanjele nicad apa se face", si urand ca aceste "fine zile, de primavera, se aducu zile mai bure si za nostra musata, betara si nobile limbe". A doua zi, "La voce del popolo", cotidianul de limba italiana al Istriei, relata despre prima zi a congresului pe treimea de sus a unei pagini, remarcand ca pe un eveniment faptul ca limba pastorilor "cici" si "ciribiri" a rasunat raspicat in aula unei facultati pentru prima oara in istoria sa. La fel a relatat si cotidianul principal de limba croata, "Glas Istre", iar TV croata a transmis de doua ori evenimentul.

Au urmat 14 conferinte, dintre care o remarcam pe cea a dlui prof. P. Neiescu, despre comparatia dintre carasovenii de la noi din Banat, care la absolut nici un recensamant, incepand din timpul Austro-Ungariei pana azi, nu s-au declarat vreodata croati, dar, la trei mii de persoane circa, au cinci scoli in limba croata, deputat in Parlament din oficiu etc., si romanii din Croatia, unde - desi guvernul croat recunoaste in total 14 minoritati - sunt considerati oficial ca inexistenti asemeni "sufletelor moarte" ale lui Gogol...

Remarcam conferinta plina de patos a inaltului reprezentant al Ministerului Comunitatii Franceze - echivalent al unui minister al nostru pentru romanii din afara fruntariilor -, dl Jean-Luc Fauconnier, un amic al romanilor si al minoritatilor noastre fara drepturi de la sud de Dunare, conferinta despre protectia minoritatilor a marelui romanist Lorenzo Renzi, unul dintre cei mai mari filologi ai Italiei, a dlui Viorel Dolha, care cu multa competenta si experienta a vorbit despre posibilitatea practica a deschiderii fara intarziere a cursurilor scolare in propriul dialect pentru istro-romani. Idee impartasita calduros de inaltii reprezentanti ai Ministerului Invatamantului de la Bucuresti, aflati in sala, domnii Marius Luputiu si Alexandru Costa.

Au adus o mare contributie la reusita acestui congres dl secretar de stat Viorel Badea, omul de cuget si fapta romaneasca, impreuna cu colaboratorii sai, dl deputat de Iasi al PNTCD Mihai Dorin, un om de cultura si inzestrat cu suflet si simtire romaneasca, domnii Marius Luputiu, Alexandru Costa, Doru Vasile Ionescu, directorul de la Radio Romania International, impreuna cu colaboratorul sau, dl Prodescu, care au mers la Zagreb ca sa discute introducerea in Croatia de emisiuni in dialect istro-roman.

Remarc ca dl deputat Mihai Dorin a adus placi comemorative in onoarea lui Andrei Glavina din partea asociatiei "Ginta latina" de la Iasi si le-a predat autoritatilor locale, la Susnievita si la Jeian, pentru a fi puse la respectivele scoli.

Problema de fond pe care acesti oameni intentioneaza sa o rezolve, aducand problema istro-romanilor si a respectarii Tratatului romano-croat la toate esaloanele conducerii incepand de la presedintele Constantinescu, este aceea a recunoasterii legale a romanilor din Croatia, printre care istro-romanii sunt ramura cea mai veche, prin aplicarea Tratatului romano-croat si crearea, astfel, a acelor institutii de protectie a minoritatilor - scoala, limba la nivelul administratiei locale, mass-media etc. - fara de care nu exista nici o politica de protectie a minoritatilor, ci doar un fel de a ne fura singuri caciula!

Sunt sigur ca din partea Croatiei, stat central-european cu adevarat civilizat si democratic, nu va fi nici o opozitie la receptarea unor cereri deja cuprinse in clauzele din tratatele semnate de Croatia si Romania din 1993 si 1994. Ele nu sunt aplicate pentru simplul motiv ca niciodata partea romana nu a cerut aplicarea lor! Este o situatie de-a dreptul kafkiana! De pilda, vizita delegatiei noastre oficiale la congres, cuprinzand un secretar de stat, senatori, deputati etc., a fost astfel pregatita de responsabilul nostru care trebuia sa o pregateasca, incat delegatia a fost intampinata doar de doi primari de mici localitati!

Politica statului nostru fata de minoritatile romanesti, cu respectivul cadru legislativ trasat de Tratatul romano-croat, este zadarnicita la Zagreb chiar de ambasadorul nostru, domnul C. Ghirda, care se opune recunoasterii minoritatii romane. Padurea milenara a istro-romanilor merita mai mult decat a fi secerata dinauntru!

Emil Petru Ratiu

Source:

  • Romania Libera @ 2000

Main Menu


Created: Friday, November 03, 2000, Last Update: Sunday, November 20, 2016
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA