|
Moment istoric in viata istro-romanilor: Congresul de la
Pola
© Romania Libera
31.03.2000
Un eveniment de o exceptionala importanta a avut
loc intre 30 martie-1 aprilie a.c. la Pola: primul simpozion international
dedicat vreodata istro-romanilor desfasurat la Facultatea de litere din Pola,
deci chiar pe solul pe care traiesc acesti frati ai nostri atat de uitati.
Initiativa congresului apartine Societatii culturale istro-romane "Andrei
Glavina", cu participarea generoasa a Facultatii de litere si filosofie din
Pola, al carei decan, dl profesor Goran Filipi, un om de deosebita valoare, a
imbratisat din primul moment aceasta idee.
A fost primul Congres al istro-romanilor si chiar
din titlul programului sau ("Istro-romanii ieri, azi, maine"), scris in limbile
croata, romana si italiana, reiesea clar necesitatea unor masuri concrete pentru
oprirea declinului ingrijorator al numarului vorbitorilor de dialect
istro-roman. Dupa cuvantul de deschidere al gazdei, dl profesor Goran Filipi, au
urmat saluturile oficialitatilor, incepand cu cel al domnului secretar de stat
Viorel Badea, care a dat citire emotionantului mesaj al presedintelui Emil
Constantinescu continand idei si concepte profunde, care ni-l amintesc pe Vasile
Parvan, adevaruri eterne, atat de uitate azi de mediocritatea si trivialitatea
unei parti din clasa noastra intelectuala...
Au urmat salutul dlui prof. Mihai Dorin, deputat
PNTCD de Iasi, din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Deputatilor - care,
la obiect, a amintit de articolul 17 din Tratatul de baza romano-croat -,
impreuna cu dl senator PNTCD de Oradea, al asesorului pentru cultura al Regiunii
Istria, al reprezentantului UFCE (Uniunea federativa a comunitatilor etnice
europene), din partea presedintelui acesteia, Romedi Arquint, si, in fine, al
presedintelui Asociatiei culturale istro-romane "Andrei Glavina", in calitate de
co-organizator al congresului. Acesta, pentru prima oara intr-o adunare
oficiala, a luat cuvantul in istro-romana, facand sa rasune raspicat acest grai
in aula celei mai mari institutii culturale din Istria, ca o binemeritata
rasplata pentru umilii carbunari si pastori care au adus pana la noi nestemata
acestui grai ce vine din adancul istoriei noastre.
Presedintele asociatiei, semnatarul acestor
randuri, a invitat mai intai participantii la un moment de reculegere pentru
marele invatator
Andrei [Andrea]
Glavina, cel care in 1921 a deschis prima scoala romaneasca din Istria, la
Susnievita (Valdarsa). Apoi, printre altele, a spus: "Acum un an l-am cunoscut
la o sesiune a Consiliului Europei pe dl Ivan Iakovcic, care a venit la mine si
s-a interesat, ca un adevarat si bun prieten, de istro-romani: «Atunce ie a
dobandit (castigat) irima ma, acmo a dobandit irima Istriei care l-a ales
deputat si-i astez in guvernu a le Croatie; mare, sam siguran, un om ca si ie va
dobandi irima a le Europe, din cea che ie-i ministru za integrare europena a le
Croatie»". La sfarsitul discursului sau, Ratiu a multumit istro-romanilor
prezenti in sala, "carli a verit za apara limba nostre, cea aratanda inca o vota
che sanjele nicad apa se face", si urand ca aceste "fine zile, de primavera, se
aducu zile mai bure si za nostra musata, betara si nobile limbe". A doua zi, "La
voce del popolo", cotidianul de limba italiana al Istriei, relata despre prima
zi a congresului pe treimea de sus a unei pagini, remarcand ca pe un eveniment
faptul ca limba pastorilor "cici" si "ciribiri" a rasunat raspicat in aula unei
facultati pentru prima oara in istoria sa. La fel a relatat si cotidianul
principal de limba croata, "Glas Istre", iar TV croata a transmis de doua ori
evenimentul.
Au urmat 14 conferinte, dintre care o remarcam pe
cea a dlui prof.
P. Neiescu, despre comparatia dintre carasovenii de
la noi din Banat, care la absolut nici un recensamant, incepand din timpul
Austro-Ungariei pana azi, nu s-au declarat vreodata croati, dar, la trei mii de
persoane circa, au cinci scoli in limba croata, deputat in Parlament din oficiu
etc., si romanii din Croatia, unde - desi guvernul croat recunoaste in total 14
minoritati - sunt considerati oficial ca inexistenti asemeni "sufletelor moarte"
ale lui Gogol...
Remarcam conferinta plina de patos a inaltului
reprezentant al Ministerului Comunitatii Franceze - echivalent al unui minister
al nostru pentru romanii din afara fruntariilor -, dl Jean-Luc Fauconnier, un
amic al romanilor si al minoritatilor noastre fara drepturi de la sud de Dunare,
conferinta despre protectia minoritatilor a marelui romanist Lorenzo Renzi, unul
dintre cei mai mari filologi ai Italiei, a dlui Viorel Dolha, care cu multa
competenta si experienta a vorbit despre posibilitatea practica a deschiderii
fara intarziere a cursurilor scolare in propriul dialect pentru istro-romani.
Idee impartasita calduros de inaltii reprezentanti ai Ministerului
Invatamantului de la Bucuresti, aflati in sala, domnii Marius Luputiu si
Alexandru Costa.
Au adus o mare contributie la reusita acestui
congres dl secretar de stat Viorel Badea, omul de cuget si fapta romaneasca,
impreuna cu colaboratorii sai, dl deputat de Iasi al PNTCD Mihai Dorin, un om de
cultura si inzestrat cu suflet si simtire romaneasca, domnii Marius Luputiu,
Alexandru Costa, Doru Vasile Ionescu, directorul de la Radio Romania
International, impreuna cu colaboratorul sau, dl Prodescu, care au mers la
Zagreb ca sa discute introducerea in Croatia de emisiuni in dialect istro-roman.
Remarc ca dl deputat Mihai Dorin a adus placi
comemorative in onoarea lui Andrei Glavina din partea asociatiei "Ginta latina"
de la Iasi si le-a predat autoritatilor locale, la Susnievita si la Jeian,
pentru a fi puse la respectivele scoli.
Problema de fond pe care acesti oameni
intentioneaza sa o rezolve, aducand problema istro-romanilor si a respectarii
Tratatului romano-croat la toate esaloanele conducerii incepand de la
presedintele Constantinescu, este aceea a recunoasterii legale a romanilor din
Croatia, printre care istro-romanii sunt ramura cea mai veche, prin aplicarea
Tratatului romano-croat si crearea, astfel, a acelor institutii de protectie a
minoritatilor - scoala, limba la nivelul administratiei locale, mass-media etc.
- fara de care nu exista nici o politica de protectie a minoritatilor, ci doar
un fel de a ne fura singuri caciula!
Sunt sigur ca din partea Croatiei, stat
central-european cu adevarat civilizat si democratic, nu va fi nici o opozitie
la receptarea unor cereri deja cuprinse in clauzele din tratatele semnate de
Croatia si Romania din 1993 si 1994. Ele nu sunt aplicate pentru simplul motiv
ca niciodata partea romana nu a cerut aplicarea lor! Este o situatie de-a
dreptul kafkiana! De pilda, vizita delegatiei noastre oficiale la congres,
cuprinzand un secretar de stat, senatori, deputati etc., a fost astfel pregatita
de responsabilul nostru care trebuia sa o pregateasca, incat delegatia a fost
intampinata doar de doi primari de mici localitati!
Politica statului nostru fata de minoritatile
romanesti, cu respectivul cadru legislativ trasat de Tratatul romano-croat, este
zadarnicita la Zagreb chiar de ambasadorul nostru, domnul C. Ghirda, care se
opune recunoasterii minoritatii romane. Padurea milenara a istro-romanilor
merita mai mult decat a fi secerata dinauntru!
Emil Petru Ratiu
Source:
|