Literature


 

Storiella Istrorumena

Traduzione di Elena Pantazesci

ISTROROMENO ROMENO ITALIANO
Ur ŭom a fost siromåh, n'a vut då lu fečori măncå, şi ce zmislit, che va ur fečor ucide si che va då poidí lu cel'i ålţi. Un om a fost foarte sărac, n'a avut sa dea de mîncare la copii, şi ce s'a gîndit, că va ucide un copil şi că va da de mîncare la ceialţi. Un uomo era molto povero, e non aveva da dare da mangiare ai suoi figli, e cosa pensò, che ucciderà un figlio per sfamare gli altri.
Mes aw ăm boşchę cu secura, che va tal'å lémne, cu ce va parićéĭ cela fečor ce ucisere de då poidí lu cel'i ålţi. A mers în pădure cu securea ca să taie lemne, cu ce va pregăti pe acel băiat pe care-l va ucide ca să-l dea de mîncare la ceialţi. Andò nel bosco con la scure per tagliare la legna, con la quale avrebbe cucinato quel ragazzo che avrebbe ucciso per darlo da mangiare agli altri.
Domnu şi sveti Petru s'a ămbatit pre ĭel', iuvę tål'é lémne. Domnu l-a ănt[r]ebåt: "ce cer tu cu čaşte lémne?" e luĭ a fost ruşire spure, che n'a vrut spure. Dumnezeu şi sfîntul Petru au dat peste el unde tăia lemne. Dumnezeu l-a întrebat: "ce vrei (să faci) cu aceste lemne?" Şi lui i-a fost ruşine să spuie, (aşa) că na vrut să spuie. Il Signore e San Pietro lo incontrarono dove tagliava la legna. Il Signore gli chiese: "Cosa vuoi fare con questa legna?" Lui si vergognò di dire la verità, e perciò non disse nulla.
Ontrat a zis Domnu: "Îo ştiwu, ce tu misleşti". Siromåhu zis aw: "Ĭo săm måre siromåh, voĭ moréi un fečor ucide şi parićéĭ se num moru cel'i ålţi de fome". Atunci a zis Dumnezeu: "eu stiu ce gîndeşti". Săracul a zis: "eu sînt foarte sărac, voi omorî un fecior şi voi găti ca să nu-mi moară ceilalţi de foame". Allora il Signore disse: "io lo so cosa pensi di fare". Il povero disse: "io sono molto povero, voglio uccidere un figlio e poi cucinarlo affinché gli altri non mi muoiano di fame".
Dunche Domnu a zis: "Ămne tu la cela hrast şi zesecé cu secură ăn ĭe, ma niş nego do vote". Deci zise Dumnezeu: "du-te la stejarul acela şi loveşte cu securea într'însul, dar numai de două ori". Perciò il Signore disse: "Vai a quella quercia e colpisci il tronco con la scure, ma solamente per due volte".
Mes aw la hrast şi zesecit-aw. Ontrat l'i s'a prospit ţichini fårę din hrast. Sa dus la stejar şi lovi. Atunci i-au curs galbeni afară din stejar. Andò alla quercia e la colpì. Allora scorsero fuori dalla quercia soldi.
Zesecit-a dowe votę; ontrat aw l'i se prospit inchę mâĭmun ţichini. E ĭe treié vote făr de urdin zesecit aw. Domnu l'i a zis: "Zåč aĭ facut mãimun, nego che am urdinéit?" ma l'i a otproşit, che a ştiwut, che -ĭ siromåh. Şi ĭe mes aw cåse cu pinezi. A lovit a doua oară; atunci i-au curs încă mai mulţi galbeni. Şi el a treia oară a lovit fără poruncă. Dumnezeu i-a zis: "de cei ai făcut mai mult, decît am poruncit?" dar l-a iertat, c'a ştiut că-i sărac. Şi el s'a dus acasă cu banii. La colpì la seconda volta; allora scorsero fuori ancor di più soldi. E lui colpì ancora per una terza volta senza rispettare l'ordine. Il Signore gli disse: "perché hai fatto di più, di quello che ti avevo ordinato ?" ma lo perdonò perché sapeva che era povero. Ed egli è andato a casa con i soldi.
Şi ĭe facut aw måre bogăţie şi cåsa a facut måre şi pus a locånda. Şi a făcut mare bogăţia şi casă a făcut mare şi şi-a aşezat gospodăria. E si è fatto una grande ricchezza ed anche una grande casa ed ha aperto una locanda.
Na nuşcăt vréme, verit aw Domnu şi sveti Petru, che serl'a laså durmi. A ĭe che a zis che n'åre loc za durmi. Ei, nu ştiu cîtă vreme (după aceia), au venit Dumnezeu şi Sfîntu Petru ca să-i lase că doarmă. Dar el a zis că n'are loc de dormit. Io non so quanto tempo dopo, è arrivato il Signore e San Pietro chiedendo di avere un posto da dormire. Ma egli ha detto loro che non aveva posto per farli dormire.
Dowę votę che a tremés sveti Petru nâzat rugå, che serl'a laså durmi. E hlapeţu spus a lu gospodåru, che cel'i siromâş ănnâzat a verit rugå, che serl'a laså durmi. A doua oară l-a trimis pe Sfîntu Petru înapoi să se roage ca să-i lase să doarmă. Şi sluga a spus stăpînului, că acei sărmani au venit înapoi să se roage ca să-i lase să doarmă. La seconda volta ha mandato San Pietro indietro affinchè lo preghi di lasciarli dormire. Ed il servitore ha detto al padrone che quei poveracci sono ritornati per pregare se li lasciava dormire.
Ĭe zis a, che colé, îuvę porci dormu ăn hliw. Acmoce nopta hlapeţu slåbo durmit a şi a vezut cela hliw, ĭuvę ĭel' dormu. El a zis, că (pot dormi) acolo unde dorm porcii in cocină. Acum noaptea sluga a dormit rău şi a văzut cocina unde dormiau ei. Lui disse che potevano dormire la dove dormono i maiali nel porcile. Quella notte il sevitore aveva dormito male ed aveva visto il porcile dove loro dormivano.
Cia cela hliv nigdår aså vea beleţa muşåtę şi hlapeţu mes a cătrę gospodåru şi spure: "Gospodåru, nigdår şå muşâtę beleţę n'am vezut, caşi fost a nostru hliw". Aici, cocina aceia niciodată nu avusese aşa o frumoasă rnîndreţe şi sluga se duse la stăpinu-său şi zise: "Stăpine, niciodată aşa o frumoasă mîndreţe n'am văzut, cum a fost în cocina noastră". Quel porcile non aveva avuto mai un così bel aspetto come quella volta ed il servitore andò dal padrone e disse: "Padrone, non ho mai visto una tale bellezza come quella che era nel nostro porcile".
Gospodåru zis a: "ămnę tu cătrę ĭel' şi zi le, neca şâ låsu, che neca şå fie våvic muşåt". Domnu zis a: "ămnę, la ĭe şi zi tu lu gospodår, che-ĭ porc, şi porc che va fi". Şi cé votę le ramås a caşi porc. Stăpinul a zis: "du-te tu la iei şi zi-le să lase acelea ca să fie totdeauna aşa de frumos". Dumnezeu a zis: "du-te la el şi spune-i stăpinului tău că-i porc şi că porc va fi". Şi de astădată rămase ca şi un porc. Il padrone disse: "vai da loro e digli che lascino che rimanga sempre così bello". Il Signore disse: "vai da lui e digli al tuo padrone che è un maiale e che un maiale sarà". E questa volta rimase un maiale.

Il testo di questo racconto in tstroromeno ed in romeno è tratto da "Graiul nostru" - texte din toate partile locuite de români - publicate de L.A.Cadrea Ov Densusianu, Th. D, Spemntia - Bd. "Ateliere Grafice Socec & Co, Societate Anonima - Bucureşti 1908 - pag. 157/158.

Tratto da:

  • L'Istrorumeno - La lingua, la cultura, la storia - Parliamo per salvarlo, Associazione di Amicizia Italo-Romena Decebal, Trieste / Carta Europea delle Lingue Regionali o Minoritarie, Strasburgo 5 novembre 1992. p. 29-30.


Main Menu


This page compliments of Marisa Ciceran

Created: Wednesday, November 14, 2001; Last updated:Sunday July 10, 2011
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA