Literature


 

Storiella Istrorumena

Traduzione di Elena Pantazesci

ISTROROMENO ROMENO ITALIANO
Ur ŭom a fost siromh, n'a vut d lu fečori mănc, şi ce zmislit, che va ur fečor ucide si che va d poid lu cel'i lţi. Un om a fost foarte sărac, n'a avut sa dea de mncare la copii, şi ce s'a gndit, că va ucide un copil şi că va da de mncare la ceialţi. Un uomo era molto povero, e non aveva da dare da mangiare ai suoi figli, e cosa pens, che uccider un figlio per sfamare gli altri.
Mes aw ăm boşchę cu secura, che va tal' lmne, cu ce va parićĭ cela fečor ce ucisere de d poid lu cel'i lţi. A mers n pădure cu securea ca să taie lemne, cu ce va pregăti pe acel băiat pe care-l va ucide ca să-l dea de mncare la ceialţi. And nel bosco con la scure per tagliare la legna, con la quale avrebbe cucinato quel ragazzo che avrebbe ucciso per darlo da mangiare agli altri.
Domnu şi sveti Petru s'a ămbatit pre ĭel', iuvę tl' lmne. Domnu l-a ănt[r]ebt: "ce cer tu cu čaşte lmne?" e luĭ a fost ruşire spure, che n'a vrut spure. Dumnezeu şi sfntul Petru au dat peste el unde tăia lemne. Dumnezeu l-a ntrebat: "ce vrei (să faci) cu aceste lemne?" Şi lui i-a fost ruşine să spuie, (aşa) că na vrut să spuie. Il Signore e San Pietro lo incontrarono dove tagliava la legna. Il Signore gli chiese: "Cosa vuoi fare con questa legna?" Lui si vergogn di dire la verit, e perci non disse nulla.
Ontrat a zis Domnu: "o ştiwu, ce tu misleşti". Siromhu zis aw: "Ĭo săm mre siromh, voĭ mori un fečor ucide şi parićĭ se num moru cel'i lţi de fome". Atunci a zis Dumnezeu: "eu stiu ce gndeşti". Săracul a zis: "eu snt foarte sărac, voi omor un fecior şi voi găti ca să nu-mi moară ceilalţi de foame". Allora il Signore disse: "io lo so cosa pensi di fare". Il povero disse: "io sono molto povero, voglio uccidere un figlio e poi cucinarlo affinch gli altri non mi muoiano di fame".
Dunche Domnu a zis: "Ămne tu la cela hrast şi zesec cu secură ăn ĭe, ma niş nego do vote". Deci zise Dumnezeu: "du-te la stejarul acela şi loveşte cu securea ntr'nsul, dar numai de două ori". Perci il Signore disse: "Vai a quella quercia e colpisci il tronco con la scure, ma solamente per due volte".
Mes aw la hrast şi zesecit-aw. Ontrat l'i s'a prospit ţichini frę din hrast. Sa dus la stejar şi lovi. Atunci i-au curs galbeni afară din stejar. And alla quercia e la colp. Allora scorsero fuori dalla quercia soldi.
Zesecit-a dowe votę; ontrat aw l'i se prospit inchę mĭmun ţichini. E ĭe trei vote făr de urdin zesecit aw. Domnu l'i a zis: "Zč aĭ facut mimun, nego che am urdinit?" ma l'i a otproşit, che a ştiwut, che -ĭ siromh. Şi ĭe mes aw cse cu pinezi. A lovit a doua oară; atunci i-au curs ncă mai mulţi galbeni. Şi el a treia oară a lovit fără poruncă. Dumnezeu i-a zis: "de cei ai făcut mai mult, dect am poruncit?" dar l-a iertat, c'a ştiut că-i sărac. Şi el s'a dus acasă cu banii. La colp la seconda volta; allora scorsero fuori ancor di pi soldi. E lui colp ancora per una terza volta senza rispettare l'ordine. Il Signore gli disse: "perch hai fatto di pi, di quello che ti avevo ordinato ?" ma lo perdon perch sapeva che era povero. Ed egli andato a casa con i soldi.
Şi ĭe facut aw mre bogăţie şi csa a facut mre şi pus a locnda. Şi a făcut mare bogăţia şi casă a făcut mare şi şi-a aşezat gospodăria. E si fatto una grande ricchezza ed anche una grande casa ed ha aperto una locanda.
Na nuşcăt vrme, verit aw Domnu şi sveti Petru, che serl'a las durmi. A ĭe che a zis che n're loc za durmi. Ei, nu ştiu ctă vreme (după aceia), au venit Dumnezeu şi Sfntu Petru ca să-i lase că doarmă. Dar el a zis că n'are loc de dormit. Io non so quanto tempo dopo, arrivato il Signore e San Pietro chiedendo di avere un posto da dormire. Ma egli ha detto loro che non aveva posto per farli dormire.
Dowę votę che a trems sveti Petru nzat rug, che serl'a las durmi. E hlapeţu spus a lu gospodru, che cel'i siromş ănnzat a verit rug, che serl'a las durmi. A doua oară l-a trimis pe Sfntu Petru napoi să se roage ca să-i lase să doarmă. Şi sluga a spus stăpnului, că acei sărmani au venit napoi să se roage ca să-i lase să doarmă. La seconda volta ha mandato San Pietro indietro affinch lo preghi di lasciarli dormire. Ed il servitore ha detto al padrone che quei poveracci sono ritornati per pregare se li lasciava dormire.
Ĭe zis a, che col, uvę porci dormu ăn hliw. Acmoce nopta hlapeţu slbo durmit a şi a vezut cela hliw, ĭuvę ĭel' dormu. El a zis, că (pot dormi) acolo unde dorm porcii in cocină. Acum noaptea sluga a dormit rău şi a văzut cocina unde dormiau ei. Lui disse che potevano dormire la dove dormono i maiali nel porcile. Quella notte il sevitore aveva dormito male ed aveva visto il porcile dove loro dormivano.
Cia cela hliv nigdr as vea beleţa muştę şi hlapeţu mes a cătrę gospodru şi spure: "Gospodru, nigdr ş muştę beleţę n'am vezut, caşi fost a nostru hliw". Aici, cocina aceia niciodată nu avusese aşa o frumoasă rnndreţe şi sluga se duse la stăpinu-său şi zise: "Stăpine, niciodată aşa o frumoasă mndreţe n'am văzut, cum a fost n cocina noastră". Quel porcile non aveva avuto mai un cos bel aspetto come quella volta ed il servitore and dal padrone e disse: "Padrone, non ho mai visto una tale bellezza come quella che era nel nostro porcile".
Gospodru zis a: "ămnę tu cătrę ĭel' şi zi le, neca c ş lsu, che neca c ş fie vvic muşt". Domnu zis a: "ămnę, la ĭe şi zi tu lu gospodr, che-ĭ porc, şi porc che va fi". Şi c votę le rams a caşi porc. Stăpinul a zis: "du-te tu la iei şi zi-le să lase acelea ca să fie totdeauna aşa de frumos". Dumnezeu a zis: "du-te la el şi spune-i stăpinului tău că-i porc şi că porc va fi". Şi de astădată rămase ca şi un porc. Il padrone disse: "vai da loro e digli che lascino che rimanga sempre cos bello". Il Signore disse: "vai da lui e digli al tuo padrone che un maiale e che un maiale sar". E questa volta rimase un maiale.

Il testo di questo racconto in tstroromeno ed in romeno tratto da "Graiul nostru" - texte din toate partile locuite de romni - publicate de L.A.Cadrea Ov Densusianu, Th. D, Spemntia - Bd. "Ateliere Grafice Socec & Co, Societate Anonima - Bucureşti 1908 - pag. 157/158.

Tratto da:

  • L'Istrorumeno - La lingua, la cultura, la storia - Parliamo per salvarlo, Associazione di Amicizia Italo-Romena Decebal, Trieste / Carta Europea delle Lingue Regionali o Minoritarie, Strasburgo 5 novembre 1992. p. 29-30.


Main Menu


This page compliments of Marisa Ciceran

Created: Wednesday, November 14, 2001; Last updated:Sunday July 10, 2011
Copyright © 1998 IstriaNet.org, USA